<style>
  #shipping-notice-bar{
    width:100%;
    overflow:hidden;
    background:#000c7a;
    color:#fff;
    border-bottom:1px solid rgba(255,255,255,.18);
    font:600 13px/1.2 system-ui,-apple-system,Segoe UI,Roboto,Arial,sans-serif;
  }

  #shipping-notice-bar .ship-track{
    overflow:hidden;
    white-space:nowrap;
    width:100%;
    padding:10px 24px;
  }

  #shipping-notice-bar .ship-content{
    display:inline-flex;
    align-items:center;
    flex-wrap:nowrap;
    gap:48px;
    will-change:transform;
    transform:translate3d(0,0,0);
    animation: shipScroll var(--ship-duration, 20s) linear infinite;
  }

  #shipping-notice-bar .ship-item{
    display:inline-block;
    white-space:nowrap;
  }

  @keyframes shipScroll{
    from { transform: translate3d(0,0,0); }
    to   { transform: translate3d(calc(-1 * var(--ship-shift, 300px)),0,0); }
  }

  @media (min-width: 992px){
    #shipping-notice-bar .ship-content{
      gap:0;
      display:flex;
    }
    #shipping-notice-bar .ship-item{
      flex:0 0 100vw;
      min-width:100vw;
      display:flex;
      align-items:center;
      justify-content:center;
      padding:0;
    }
  }

  @media (prefers-reduced-motion: reduce){
    #shipping-notice-bar .ship-content{ animation:none; }
  }
</style>

<script>
(function(){
  if (window.__shippingNoticeInitTop) return;
  window.__shippingNoticeInitTop = true;

  if (document.getElementById('shipping-notice-bar')) return;

  const header = document.querySelector('#brx-header');
  if (!header) return;

  const text = 'Usled velikog broja porudžbina, može doći do manjeg kašnjenja u isporuci. Hvala na razumevanju!';

  // UBACUJE IZNAD HEADERA
  header.insertAdjacentHTML('beforebegin', `
    <div id="shipping-notice-bar" aria-label="Obavijest o isporuci">
      <div class="ship-track">
        <div class="ship-content" id="shipContent">
          <span class="ship-item">${text}</span>
        </div>
      </div>
    </div>
  `);

  const content = document.getElementById('shipContent');
  const bar = document.getElementById('shipping-notice-bar');
  if (!content || !bar) return;

  const speedPxPerSec = 50;

  function recalc(){
    const track = bar.querySelector('.ship-track');
    if (!track) return;

    const desktop = window.matchMedia('(min-width: 992px)').matches;
    const original = content.querySelector('.ship-item');
    if (!original) return;

    content.innerHTML = '';
    content.appendChild(original.cloneNode(true));

    const trackWidth = track.getBoundingClientRect().width;

    if (desktop){
      const second = original.cloneNode(true);
      second.setAttribute('aria-hidden', 'true');
      content.appendChild(second);

      content.style.setProperty('--ship-shift', trackWidth + 'px');
      content.style.setProperty('--ship-duration', '26s');
      return;
    }

    const gap = parseFloat(getComputedStyle(content).gap) || 0;

    const probe = original.cloneNode(true);
    content.appendChild(probe);
    const itemsNow = content.querySelectorAll('.ship-item');
    const segmentWidth = itemsNow[0].getBoundingClientRect().width + gap;

    content.removeChild(itemsNow[1]);

    const minTotal = trackWidth * 2;
    let safety = 0;

    while (content.getBoundingClientRect().width < minTotal && safety < 50){
      const clone = original.cloneNode(true);
      clone.setAttribute('aria-hidden','true');
      content.appendChild(clone);
      safety++;
    }

    content.style.setProperty('--ship-shift', segmentWidth + 'px');
    const duration = Math.max(8, segmentWidth / speedPxPerSec);
    content.style.setProperty('--ship-duration', duration + 's');
  }

  window.addEventListener('load', recalc);
  window.addEventListener('resize', recalc);
  recalc();
})();
</script>

În noi trăiește o lume care ne protejează, ne hrănește și ne ghidează

Microbiota în centrul sănătății

Ecosistemul nostru interior

În interiorul nostru există o comunitate invizibilă – un ecosistem complex de trilioane de microorganisme care, zi de zi, participă în mod discret, dar esențial, la fiecare aspect al sănătății noastre. Această alianță microbiotică, cunoscută sub numele de microbiota intestinală, nu este doar un însoțitor pasiv al vieții noastre – este un participant activ care reglează imunitatea, starea de spirit, digestia și numeroase alte funcții ale organismului.

Impactul asupra organismului din interior

În ultimele decenii, cercetările științifice au arătat clar că starea microbiotei nu influențează doar digestia, ci are un impact extins asupra întregului organism. De la modul în care digerăm și absorbim nutrienții, până la capacitatea organismului de a se apăra împotriva infecțiilor, precum și asupra stării de spirit și sănătății pielii – echilibrul microbiotei intestinale este unul dintre pilonii fundamentali ai sănătății.

Consecințele disbiozei

Dezechilibrul microbiotei (disbioza) poate fi asociat cu numeroase afecțiuni – inclusiv oboseală cronică, imunitate scăzută, tulburări de dispoziție, probleme digestive, boli inflamatorii și autoimune, precum și afecțiuni ale pielii, cum ar fi dermatita atopică și eczema. În schimb, o microbiotă echilibrată contribuie la o rezistență mai bună, echilibru mental și sănătate generală.

Microbiota intestinală – cheia echilibrului întregului organism

Microbiota joacă un rol esențial în digestia alimentelor, descompunerea polizaharidelor complexe și absorbția anumitor nutrienți. Numeroase bacterii intestinale participă la sinteza micronutrienților esențiali (precum vitamina K, biotina și unele vitamine din complexul B).

De asemenea, microbiota produce acizi grași cu lanț scurt (SCFA), care au un rol important în menținerea integrității barierei intestinale, reglarea proceselor inflamatorii și susținerea metabolismului energetic al celulelor colonului. Atunci când echilibrul microbiotei este perturbat, pot apărea tulburări digestive, permeabilitate crescută a intestinului, balonare, sindrom de intestin iritabil și disfuncții metabolice generale.

Mikrobiota creva – ključ ravnoteže celog organizma

Mikrobiota ima ključnu ulogu u varenju hrane, razgradnji složenih polisaharida, kao i u apsorpciji određenih nutrijenata. Brojne crevne bakterije učestvuju u sintezi esencijalnih mikronutrijenata (poput vitamina K, biotina i nekih vitamina B kompleksa).

Osim toga, mikrobiota proizvodi kratkolančane masne kiseline (SCFA)3 koje imaju važnu ulogu u očuvanju integriteta crevne barijere, regulaciji inflamatornih procesa i podršci energetskom metabolizmu ćelija debelog creva. Kada je mikrobiotska ravnoteža narušena, može doći do poremećaja varenja, povećane propustljivosti crevne barijere, nadutosti, iritabilnosti creva i opšte metaboličke disfunkcije. 

Starea de spirit — creierul se află și în intestin

Poate părea surprinzător, dar peste 90% din serotonină, un neurotransmițător esențial implicat în reglarea stării de spirit, somnului și funcțiilor cognitive, este sintetizată în tractul gastrointestinal. Comunicarea dintre intestin și creier (axa intestin–creier) are loc prin mecanisme complexe ce implică semnale nervoase, molecule imunitare și neurotransmițători.

Disbioza este asociată cu tulburări de dispoziție, precum anxietatea și depresia, dar și cu dificultăți de memorie, concentrare și focus mental.

Pielea — oglinda noastră interioară

Tot mai multe dovezi susțin existența axei intestin–piele (gut-skin axis), care leagă sănătatea microbiotei intestinale de starea pielii prin mecanisme imunitare, neuroendocrine și metabolice.

Dezechilibrul microbiotei poate contribui la inflamație sistemică și la dereglarea răspunsului imun, fiind asociat cu afecțiuni precum dermatita atopică, psoriazisul, acneea și eczema. În schimb, o microbiotă echilibrată ajută la menținerea homeostaziei pielii, întărirea barierei cutanate și reducerea reacțiilor imune excesive.

Sănătatea intimă — un echilibru delicat

În special la femei, microbiota joacă un rol esențial în menținerea florei vaginale. Dezechilibrul intestinal poate influența apariția vaginozei bacteriene, infecțiilor fungice și problemelor urinare. O microbiotă intestinală sănătoasă susține indirect microflora intimă, protejând-o de microorganisme patogene precum Gardnerella vaginalis și Escherichia coli și contribuind la menținerea echilibrului pH-ului.

Dezechilibrul intestinal duce la scăderea bacteriilor protectoare din genul Lactobacillus în flora vaginală, crescând riscul de infecții recurente și simptome neplăcute. Suplimentarea corectă cu probiotice poate ajuta la restabilirea echilibrului la nivelul întregului organism.

Alergii — echilibrul intestinului, un răspuns imun echilibrat

Sănătatea microbiotei intestinale influențează direct funcționarea sistemului imunitar și predispoziția la reacții alergice. Dezechilibrul poate amplifica procesele inflamatorii și producția de citokine proinflamatorii, ducând la simptome precum strănut, erupții, iritații sau secreții nazale.

Disbioza este asociată cu dereglarea celulelor imune care controlează răspunsul alergic, crescând sensibilitatea la alergeni și frecvența reacțiilor. Suplimentarea probiotică adecvată poate contribui la restabilirea echilibrului și reducerea intensității simptomelor alergice.

Energie — vitalitatea începe în intestin

Microbiota intestinală reprezintă prima linie de apărare a organismului, comunicând activ cu sistemul imunitar și reglând răspunsurile imune. Peste 70% dintre celulele imune se află în intestin, unde microbiota produce SCFA și modulează activitatea celulelor T, B și a macrofagelor.

Dezechilibrul microbiotei reduce producția de molecule protectoare și slăbește capacitatea organismului de a lupta împotriva patogenilor, ducând la infecții frecvente, recuperare lentă și rezistență scăzută. Probioticele ajută la restabilirea echilibrului și la întărirea mecanismelor naturale de apărare.

Echilibrul microbiotei — un drum mai ușor către o greutate mai mică

Microbiota intestinală influențează modul în care organismul utilizează energia din alimente, stochează grăsimile și menține greutatea corporală. La persoanele supraponderale se observă frecvent modificări ale compoziției microbiotei și ale raportului dintre grupurile bacteriene Firmicutes și Bacteroidetes, ceea ce poate duce la o extracție mai eficientă a energiei din alimente și la acumularea de țesut adipos.

Dezechilibrul microbiotei poate contribui la creșterea apetitului, pofta pentru alimente bogate în calorii și fluctuații ale glicemiei, în timp ce o microbiotă echilibrată, susținută de tulpini probiotice și nutrienți adecvați, poate ajuta la menținerea unei greutăți sănătoase.

Raspoloženje — mozak se nalazi i u crevima

Zvuči neverovatno, ali više od 90% serotonina, ključnog neurotransmitera uključenog u regulaciju raspoloženja, sna i kognitivnih funkcija, sintetiše se u ćelijama gastrointestinalnog trakta4. Komunikacija između creva i mozga (gut-brain axis) odvija se kroz složene mehanizme putem nervnih signala, imunoloških molekula i neurotransmitera5.

Disbioza, odnosno narušena ravnoteža crevne mikrobiote, dovodi se u vezu sa poremećajem raspoloženja, poput anksioznosti i depresije, kao i sa teškoćama u pamćenju, koncentraciji i mentalnom fokusu.

Koža — naše ogledalo iznutra

Navodi se sve više dokaza o komunikaciji mikrobiote sa kožom putem ose creva-koža (gut-skin axis)5, koja povezuje stanje gastrointestinalne mikrobiote sa zdravljem kože putem imunoloških, neuroendokrinih i metaboličkih mehanizama.

Disbioza crevne mikrobiote može doprineti sistemskoj inflamaciji i narušavanju imunog odgovora, što je povezano sa pojavom zapaljenskih stanja kao što su atopijski dermatitis, psorijaza, akne i ekcem.6 Nasuprot tome, uravnotežena mikrobiota može doprineti očuvanju homeostaze kože, jačanju barijerne funkcije kože i ublažavanju prekomernih imunih reakcija.

Intimno zdravlje — suptilna ravnoteža

Posebno kod žena, mikrobiota ima važnu ulogu u očuvanju vaginalne flore. Disbalans u crevima može uticati na pojavu bakterijske vaginoze, gljivičnih infekcija i urinarnih tegoba. Zdrava crevna mikrobiota indirektno podržava i intimnu mikrofloru, štiteći je od patogenih mikroorganizama kao što su Gardnerella vaginalis i Escherichia coli, te pomažući očuvanju pH ravnoteže i zaštitne barijere.7

Narušena ravnoteža creva direktno se odražava na smanjenje zaštitnih Lactobacillus vrsta u vaginalnoj flori, što povećava rizik od ponavljajućih infekcija, neugodnih simptoma i hormonskih poremećaja. Pravilna suplementacija probioticima može pomoći u jačanju zaštitne funkcije mikrobiote i vraćanju ravnoteže na nivou celog organizma.7

Alergije — balans creva, miran imuni odgovor

Zdravlje crevne mikrobiote odražava se direktno na rad imuniteta i sklonost alergijskim reakcijama. Neravnoteža u crevima može pojačati upalne procese i proizvodnju proinflamatornih citokina, što dovodi do simptoma poput kijanja, osipa, iritacija ili curenja nosa. EnteroBiotik formulacije ciljano podržavaju ravnotežu mikrobiote, obezbeđujući stabilan imuni odgovor i smanjujući nepovoljne alergijske reakcije tokom sezonskih i nutritivnih izazova.8

Disbioza, odnosno narušena ravnoteža crevne mikrobiote, dovodi se u vezu sa poremećajem imunih ćelija koje regulišu alergijski odgovor, što dovodi do povećane osetljivosti na alergene i ponavljajućih reakcija. Pravilna suplementacija probioticima može pomoći u uspostavljanju ravnoteže i smanjenju intenziteta alergijskih simptoma.8

Energija — vitalnost koja počinje u crevima

Crevna mikrobiota predstavlja prvi front odbrane organizma, aktivno komunicirajući sa imunim sistemom i regulišući lokalne i sistemske imune odgovore. Preko 70% imunih ćelija nalazi se u crevima, gde mikrobiota proizvodi kratkolančane masne kiseline (SCFA) i modulira rad T-ćelija, B-ćelija i makrofaga. Zdrava mikrobiota direktno doprinosi jačanju imuniteta, bržem oporavku od infekcija i zaštiti od sezonskih bolesti.9

Poremećena ravnoteža mikrobiote smanjuje proizvodnju zaštitnih molekula i oslabljuje sposobnost tela da se adekvatno odbrani od patogena, što može dovesti do čestih infekcija, produženih bolesti i smanjene otpornosti. Ciljana probiotska suplementacija pomaže u vraćanju ravnoteže i jačanju prirodnih odbrambenih mehanizama organizma.9

Balans mikrobiote — lakši put do manje kilaže

Crevna mikrobiota učestvuje u tome kako telo koristi energiju iz hrane, skladišti masti i održava telesnu težinu.¹⁰ Kod osoba sa viškom kilograma često se uočavaju promene u sastavu mikrobiote i odnosu glavnih bakterijskih grupa Firmicutes i Bacteroidetes, što može da bude povezano sa efikasnijim “izvlačenjem” energije iz hrane i većom sklonošću ka nagomilavanju masnog tkiva.¹⁰

Poremećena ravnoteža crevne mikrobiote može da doprinese pojačanom apetitu, želji za visoko‑kaloričnom hranom i oscilacijama nivoa šećera u krvi, dok uravnotežena mikrobiota, uz podršku odabranih probiotskih sojeva i nutrijenata, može da pomogne u održavanju zdravije telesne težine.¹⁰

Pasul tău către echilibru

produsele premium EnteroBiotik®

Dodaj u korpu

30
kapsula

EnteroBiotik® Slim

3.750,00 lei

Dodaj u korpu

30
kapsula

EnteroBiotik® Alergo

3.150,00 lei

Dodaj u korpu

30
kapsula

EnteroBiotik® Mood

3.825,00 lei

Dodaj u korpu

20
kapsula

EnteroBiotik® Intima

2.160,00 lei

Dodaj u korpu

10
kapsula

EnteroBiotik® Strong

1.485,00 lei

Dodaj u korpu

30
kapsula

EnteroBiotik® Atopi

3.975,00 lei

30
kapsula

dodaj u korpu

EnteroBiotik® Slim

3.750,00 lei

30
kapsula

dodaj u korpu

EnteroBiotik® Alergo

3.150,00 lei

30
kapsula

dodaj u korpu

EnteroBiotik® Mood

3.825,00 lei

20
kapsula

dodaj u korpu

EnteroBiotik® Intima

2.160,00 lei

10
kapsula

dodaj u korpu

EnteroBiotik® Strong

1.485,00 lei

30
kapsula

dodaj u korpu

EnteroBiotik® Atopi

3.975,00 lei

Reference

1. Manos J. The human microbiome in disease and pathology. APMIS. 2022 Dec;130(12):690-705. doi: 10.1111/apm.13225. Epub 2022 May 6. PMID: 35393656; PMCID: PMC9790345. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/35393656/

2. Belizário JE, Faintuch J. Microbiome and Gut Dysbiosis. Exp Suppl. 2018;109:459-476. doi: 10.1007/978-3-319-74932-7_13. PMID: 30535609. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/30535609/

3. Martin-Gallausiaux C, Marinelli L, Blottière HM, Larraufie P, Lapaque N. SCFA: mechanisms and functional importance in the gut. Proc Nutr Soc. 2021 Feb;80(1):37-49. doi: 10.1017/S0029665120006916. Epub 2020 Apr 2. PMID: 32238208. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/32238208/

4. Xie Y, Wang C, Zhao D, Wang C, Li C. Dietary Proteins Regulate Serotonin Biosynthesis and Catabolism by Specific Gut Microbes. J Agric Food Chem. 2020 May 27;68(21):5880-5890. doi: 10.1021/acs.jafc.0c00832. Epub 2020 May 13. PMID: 32363863. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/32363863/

5. Mahmud MR, Akter S, Tamanna SK, Mazumder L, Esti IZ, Banerjee S, Akter S, Hasan MR, Acharjee M, Hossain MS, Pirttilä AM. Impact of gut microbiome on skin health: gut-skin axis observed through the lenses of therapeutics and skin diseases. Gut Microbes. 2022 Jan-Dec;14(1):2096995. doi: 10.1080/19490976.2022.2096995. PMID: 35866234; PMCID: PMC9311318.
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/35866234/

6. Ryguła I, Pikiewicz W, Grabarek BO, Wójcik M, Kaminiów K. The Role of the Gut Microbiome and Microbial Dysbiosis in Common Skin Diseases. Int J Mol Sci. 2024 Feb 6;25(4):1984. doi: 10.3390/ijms25041984. PMID: 38396663; PMCID: PMC10889245. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/38396663/

7. Elkafas H, Walls M, Al-Hendy A, Ismail N. Gut and genital tract microbiomes: Dysbiosis and link to gynecological disorders. Front Cell Infect Microbiol. 2022 Dec 16;12:1059825. doi: 10.3389/fcimb.2022.1059825. Erratum in: Front Cell Infect Microbiol. 2023 May 12;13:1211349. doi: 10.3389/fcimb.2023.1211349. PMID: 36590579; PMCID: PMC9800796. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/36590579/

8. Pascal M, Perez-Gordo M, Caballero T, Escribese MM, Lopez Longo MN, Luengo O, Manso L, Matheu V, Seoane E, Zamorano M, Labrador M, Mayorga C. Microbiome and Allergic Diseases. Front Immunol. 2018 Jul 17;9:1584. doi: 10.3389/fimmu.2018.01584. PMID: 30065721; PMCID: PMC6056614. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/30065721/

9. Belkaid Y, Hand TW. Role of the microbiota in immunity and inflammation. Cell. 2014 Mar 27;157(1):121-41. doi: 10.1016/j.cell.2014.03.011. PMID: 24679531; PMCID: PMC4056765.
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/24679531/

Reference

  1. Manos J. The human microbiome in disease and pathology. APMIS. 2022 Dec;130(12):690-705. doi: 10.1111/apm.13225. Epub 2022 May 6. PMID: 35393656; PMCID: PMC9790345. 
     https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/35393656/

  2. Belizário JE, Faintuch J. Microbiome and Gut Dysbiosis. Exp Suppl. 2018;109:459-476. doi: 10.1007/978-3-319-74932-7_13. PMID: 30535609. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/30535609/

  3.  Martin-Gallausiaux C, Marinelli L, Blottière HM, Larraufie P, Lapaque N. SCFA: mechanisms and functional importance in the gut. Proc Nutr Soc. 2021 Feb;80(1):37-49. doi: 10.1017/S0029665120006916. Epub 2020 Apr 2. PMID:32238208.  
    https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/32238208/

  4.  Xie Y, Wang C, Zhao D, Wang C, Li C. Dietary Proteins Regulate Serotonin Biosynthesis and Catabolism by Specific Gut Microbes. J Agric Food Chem. 2020 May 27;68(21):5880-5890. doi: 10.1021/acs.jafc.0c00832. Epub 2020 May 13. PMID: 32363863. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/32363863/

  5.  Mahmud MR, Akter S, Tamanna SK, Mazumder L, Esti IZ, Banerjee S, Akter S, Hasan MR, Acharjee M, Hossain MS, Pirttilä AM. Impact of gut microbiome on skin health: gut-skin axis observed through the lenses of therapeutics and skin diseases. Gut Microbes. 2022 Jan-Dec;14(1):2096995. doi: 10.1080/19490976.2022.2096995. PMID: 35866234; PMCID: PMC9311318.
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/35866234/

  6.  Ryguła I, Pikiewicz W, Grabarek BO, Wójcik M, Kaminiów K. The Role of the Gut Microbiome and Microbial Dysbiosis in Common Skin Diseases. Int J Mol Sci. 2024 Feb 6;25(4):1984. doi: 10.3390/ijms25041984. PMID: 38396663; PMCID: PMC10889245. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/38396663/

  7. Elkafas H, Walls M, Al-Hendy A, Ismail N. Gut and genital tract microbiomes: Dysbiosis and link to gynecological disorders. Front Cell Infect Microbiol. 2022 Dec 16;12:1059825. doi: 10.3389/fcimb.2022.1059825. Erratum in: Front Cell Infect Microbiol. 2023 May 12;13:1211349. doi: 10.3389/fcimb.2023.1211349. PMID: 36590579; PMCID: PMC9800796. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/36590579/

  8. Pascal M, Perez-Gordo M, Caballero T, Escribese MM, Lopez Longo MN, Luengo O, Manso L, Matheu V, Seoane E, Zamorano M, Labrador M, Mayorga C. Microbiome and Allergic Diseases. Front Immunol. 2018 Jul 17;9:1584. doi: 10.3389/fimmu.2018.01584. PMID: 30065721; PMCID: PMC6056614. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/30065721/

  9.  Belkaid Y, Hand TW. Role of the microbiota in immunity and inflammation. Cell. 2014 Mar 27;157(1):121-41. doi: 10.1016/j.cell.2014.03.011. PMID: 24679531; PMCID: PMC4056765.
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/24679531/